joi/vineri: 2 zile la poiana brasov, vreme minunata de ski, aglomeratie acceptabila.
sambata ne trezim in zori, mancam ceva, ne mai dam 2h pe partii si la 11 am plecam spre bucuresti.
plecam sambata, ca sa nu plecam duminica.
drumul spre casa - jos palaria, brasov! - este foarte bun desi a nins toata noaptea. masinile de dezapezit si-au facut treaba inca de dimineata si au curatat soselele impecabil.
pe sens invers este insa un adevarat pelerinaj. incredibil cate masini urca spre poiana. probabil ca pana la 12 statiunea va fi deja sugrumata, locurile de parcare inexistente, cozile la teleski si alte tele - imense.
si mai tragic este ceea ce se intampla pe drumul de pe valea prahovei.
tot in sens invers (adica spre munte), incepand cu azuga, se face o coloana imensa...zeci de kilometri de masini bara la bara astepta 'rabdatoare' sa ajunga la destinatie..
este deja ora 12.
si ma intreb: daca vroiau la munte in we, de ce Dumnezeu nu au facut si ei un efort sa se trezeasca devreme? ce mai inteleg acum? mai au de stat cel putin 2 h, sa treaca de sinaia, poiana tapului, busteni... si oare cati nervi sa ai/sa faci intr-o asemenea coloana?
iar dupa 4-5 ore de mers pentru parcurge un drum de 2h, ce ii asteapta? locuri de parcare lipsa, cozi la orice, o cumplita imbulzeala...
intr-un fel, isi merita soarta, imi zic.
dupa care, retractez.
adica de ce sa isi merite soarta? pana la urma vor si ei o iesire din peisajul monoton (probabi) bucurestean, o gura de aer curat..
doar pentru ca statul la care platim din greu a fost incompetent sa faca o autostrada??? si pentru ca nu au fost in peste 20 de ani in stare sa creeze facilitati adaptate in statiunile montane?
da, poate si pentru asta...
alesii au fost alesi, nu s-au instaurat ca dictatura..
si parca tot nu mi se pare corect... oare isi merita soarta? oare ne meritam soarta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu