vineri, 23 martie 2012

cu asteptarile inselate

cine ma cunoaste , stie: imi plac salatele,dar cand si cand imi place sa mananc o pizza; imi place gratarul, dar cand si cand imi place o shaorma; imi place supa, dar s un chinezesc e bun..
ca atare pentru fiecare fel de mancare am locurile mele preferate..care nu ma inseala...unde stiu ca pizza e pizza - nu paine cu resturi, shaorma e shaorma - nu balteala de din toate, etc

duminica, mi-am zis sa merg in parc.
vreme frumoasa, lume potrivit de multa.
plimbare, joaca, distractie.
ora mesei.
ne bagam la cafeneaua actorilor. n-am mai fost aici de vreo 2 ani, dar imi plac salatele si pizza lor.
abia astept sa ma bucur de diavola mea. pentru copil iau ceva mai simplu, margherita.
asteptam...
asta nu e surprinzator. nu stiu din ce motiv, dar intotdeauna in tineretului se asteapta mai mult decat ar fi cazul. macar stii ca asteptarea compeseaza cu calitatea mancarii.
mergem sa ne spalam pe maini, ca doar urmeaza sa mancam pizzzzza!
cand revenim, pe masa ne asteapta surpriza.
nici urma de abur.
nici un miros imbietor.
arata ca o pizza ieftina si reincalzita peste care au aruncat niste bucatele de rosii crude.
gust, pe principiul ca nici prajiturile mele nu arata grozav, dar au un gust excelent.
din pacate, gustatul nu ajuta.
cred ca pana si pizza congelata si incalzita e mai buna decat mizeria de pe masa noastra. sincer nu-mi amintesc sa fi mancat asemenea prostie de pizza vreodata; poate prin anii '90, cand cumparam pizza de oriunde...si cand inca nu invatasem cum trebuie sa fie o pizza adevarata..
copilul vrea pizza. el nu face diferenta. pentru el e un fel de paine cu niste cascaval/branza.
il las sa isi faca pofta si plecam.
repede.
dezamagita.

Niciun comentariu: