in urma cu 10-15 ani nu imi placea deloc woody allen. mi se parea un viermus enervant si libidinos care foloseste faramele de inteligenta pentru a parea elaborat si complex.
in realitate, poate nu am fost chiar departe de adevar, doar ca acum (ajuns si el intr-o etapa venerabila a vietii, iar eu la fel :-)) ma distreaza multe din detaliile deranjante de alta data - cum ar fi capacitatea lui de a fi 'appealing' in mod hilar, absurdul situatiilor etc.
intre timp am ajuns sa apreciez scenariile bine scrise, atat de rare. si eventual nu in contextul unui film dramatic.
asa ca, de vreo cativa ani, urmaresc cu drag filmele lui woody allen.
m-am dus la ultimul lui film cu o strangere de inima. nu am incredere in filmele in care ploua cu celebritati. se dovedeste pana la urma ca - in afara listei de distributie - nu au avut mare lucru sa ne spuna.
'to rome, with love' are un punct din oficiu: premiza romei. cui nu i-a placut roma? (nici nu ma intereseaza sa stiu!!!) mie mi-a placut! mediu spre mult. suficient ca sa imi faca placere sa revad locurile vizitate pe ecran.
dupa primul punct....ar mai fi muzica. apoi cateva idei a la woody allen - umorul negru, usor grotesc.. apoi, hai sa spunem jocul unor actori. si replicile destul de zemoase, dupa cum era normal.
in rest, cam atat. nu prea exista subiect. finalul este neclar. layerele nu se suprapun, ceea ce face urmarirea filmului un pic obositoare. apare senzatia de 'cand incepe filmul?'
concluzia: probabil cel mai bun film dintre filmele proaste in care joaca o droaie de vedete hollywood-iene....dar pe care nu simt nevoia sa il revad ..prea curand.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu