de vreo luna, cel mic a luat obiceiul sa se trezeasca peste noapte si sa vina in patul nostru.
in fiecare zi, ii explic ca are camera lui superba, patul lui minunant, dar nu cedeaza.
incerc sa il conving ca normalitatea presupune ca el sa doarma in camera lui si parintii in camera lor. ii dau exemple de alti copii care au si dorm in paturile lor TOATA NOAPTEA...nimic!
pare sa il intereseze prea putin ce face Antonia sau David. imi replica mereu: "de ce, din toata casa asta, doar eu trebuie sa dorm singur? chiar nu imi place sa dorm singur!..."
si parca ma simt si eu un pic vinovata.
ca il abandonez in fiecare seara.
ca il fortez sa doarma singur.
ca 'normele' ne dau atat de furca.
ca freud a existat vreodata si ma duce cu gandul ca nu e bine sa dorm cu el.
pana la urma, fara a intra in semnificatii si consecinte presupuse, intr-un fel e chiar nedrept.
faci un copil, te angajezi la iubire neconditionata si apoi il conditionezi la o gramada de lucruri, printre care si sa doarma singur (eventual cu vreun prieten de plus, mare branza!) in timp ce tu te duci bine mersi, in camera 'parintilor' si iti vezi de viata...adica, daca as avea si eu 3 ani, nici mie nu cred ca mi s-ar parea fair!
dar nu mai am 3 ani.
si ma intreb: ce computer de bord trebuie sa aiba un bandit in stare sa isi rupa somnul, fara exceptie, in fiecare noapte, sa coboare din pat sa traverzese holul, doar pentru a sari in patul parintilor? ce soft avansat ii dicteaza implacabila trezire? si mai ales cum sa dau eu easy remove la aceasta functie??
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu